• b12.jpg
  • b4.jpg
  • b5.jpg
  • b3.jpg
  • b7.jpg
  • b13.jpg
  • b9.jpg
  • b6.jpg
  • b8.jpg
  • b10.jpg
  • b11.jpg
Home > Acasă > Știri > Latest > Studiul micromamiferelor în arealul de vânătoare al acvilei țipătoare mici

Studiul micromamiferelor în arealul de vânătoare al acvilei țipătoare mici

AddThis Social Bookmark Button

eger
eger eger
Studiul a fost iniţiat pentru identificarea şi inventarierea speciilor de micromamifere prezente în arealele de vânătoare a 6 perechi de Aquila pomarina. Scopul acestui studiu a fost determinarea abundenţei relative a anumitor specii de mamifere mici și analiza disponibilității ca hrană pentru acvila țipătoare mică, abundența micromamiferelor fiind un posibil factor important în cunoașterea ecologiei speciei. Studiul a fost efectuat după protocolul dezvoltat special pentru acest scop. Activitatea pentru 2010 a fost finalizată în septembrie.

 

Studiul a fost efectuat în trei SPA-uri desemnate pentru această specie. În interiorul fiecărui SPA au fost selectate două perechi de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) care au început cuibăritul sau care au arătat comportamentul teritorial tipic în perioada de cuibărit.

 

transzektek mar...
transzektek marton teruleten transzektek marton teruleten
-Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului SPA (Mitreşti şi Hodosa, judeţul Mureş), pe teritoriile de vânătoare a celor două acvile Marton şi Ehed dotate cu transmițătoare satelit

-Podișul Hârtibaciului SPA (Bârghiş şi Iacobeni, jud. Sibiu), pe teritoriile de vânătoare a păsărilor numite Cingár şi Jakab

-Piemontul Făgăraşi SPA (Lisa şi Breaza, judeţul Braşov). Aici studiul a fost efectuat numai parţial din cauza întârzierii cartării habitatului.

Studiul micromamiferelor a început după cartarea habitatelor de pe o suprafata de 3x4 km, suprafață identificată pe baza observațiilor de teren și a datelor servite de acvilele dotate cu transmițătoare satelit. Metoda utilizată pentru studiul micromamiferelor a fost cea de capturare-marcare-recapturare. Capturarea micromamiferelor s-a realizat cu capcane așezate pe transecte liniare în cele 10 tipuri de habitate identificate în prealabil: fânațe, păşuni deschise (fără arbori şi arbuşti), păşuni cu cantitate semnificativă de tufişuri (min 50% ), păşuni cu arbori şi arbuşti, porumb, cereale, lucernă, margini de parcele sau tufărișuri sau spaţii neutilizate, terenuri agricole abandonate şi margini de pădure. Pentru fiecare teritoriu de vânătoare am folosit în medie 15 de transecte lineare, fiecare conţinând 40 de capcane plasate pe o perioadă de 3 zile. Astfel am colectat date referitoare la compoziția faunei de micromamifere, precum și abundenţa relativă pe fiecare tip de habitat, valoare exprimată prin numărul capturilor/100 nopți/1 capcană.

Analiza datelor preliminare este în curs, iar rezultatele vor fi finalizate pană în martie 2011. Cu toate că până în acest moment au fost analizate doar o parte din datele noastre pot fi trase unele concluzii:

ro
ro ro
-cea mai mică abundenţă (0,33 capturi/100 nopți/1 capcană) a fost observată pe transectele păşunilor deschise de pe teritoriul de vânătoare a acvilei numite Ehed, în timp ce abundența cea mai mare (57 capturi / 100 nopți/ 1 capcană) apare în cazul unui teren agricol abandonat pe teritoriul de vânătoare acvilei numite Marton.

- de asemenea, abundența micromamiferelor este mai mare la marginea pădurilor și în cazul fânațelor

-densitatea micromamiferelor diferă în mai mare măsură între teritoriile de vânătoare a diferitelor perechi de acvilă, decât între diferite tipuri de habitate din acelaşi teritoriu de vânătoare. astfel în cazul lui Marton şi perechea sa, reproducerea fără succes, a fost cauzată de un alt factor decât abundența scăzută a rozătoarelor la sfârşitul primăverii - începutul verii anului 2010 (vezi figura)

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Which is the best web hosting? Read my just host review and compare it with ipage. Find a reliable hosting provider.
Joomla Templates by Joomla Hosting